„Muzica este o lege morala. Ea da sufletul universului, aripi gandirii, avant inchipuirii, farmec tineretii, viata si veselie tuturor lucrurilor. Ea este esenta ordinii, înaltand catre tot ce este bun, drept si frumos.” - Platon
„Studiul istoriei muzicii universale si romanesti este considerat fundamental în însusirea si întelegerea principalelor stiluri muzicale, în crearea si îmbogatirea culturii artistice teoretice si practice.”
Din punct de vedere teoretic, prin tonalitate se intelege un ansamblu de functii si relatii componistice bazate pe gravitatea sunetelor fata de un centru denumit tonica si pe subordonarea lor triadei armonice: tonica, dominanta si subdominanta (triada tonala). Teoria muzicala, in demersul ei stiintific, de cercetare a notiunii de Tonalitatate remarca si certeteaza, printre altele urmatoarele concepte:
-
Functiile treptelor in tonalitate
Oranduirea treptata (ascendenta si descendenta) a sunetelor ce compun o tonalitate incepand cu tonica (tr.I) si terminand cu repetarea lui la octava poarta numele de gama. Ca trepte principale in gama tonala sunt socotite: tonica, subdominanta si dominanta. Sunt considerate trepte secundare: contradominanta, medianta superioara, medianta inferioara si subtonica (sensibila).
Relatiile intervalice in care se afla sunetele tonalitatii fata de tonica, teapta I, va stabilii modul tonalitatii. Exista doua feluri de relatii modale in tonalitate: relatii de mod major si de mod minor, determinate de pozitia treptei a treia fata de tonica, numita din aceasta cauza treapta modala principala. Fiecare stare modala a tonalitatii are trei variante: majorul natural, armonic si melodic, precum si minorul natural, armonic si melodic.
-
Gama "Esenta melodica" a tonalitatii
Variantele armonice si melodice ale majorului si minorului natural se stabilesc prin pozitia treptelor VI si VII fata de tonica, din care cauza acestea se considera trepte modale secundare. Majorul armonic are treapta VI coborata formandu-se o secunda marita (2+) intre treptele VI-VII. In majorul melodic avem alterate coborator treptele VI si VII. In literatura muzicala se mai intalneste inca o varianta a minorului melodic numit si "minorul lui Bach", fiind utilizata in creatia acestuia, varianta care pastreaza si in coborare structura gamei melodice ascendente. Pentru redarea prescurtata a unei tonalitati si a modului ei se utilizeaza litere majuscule in cazul tonalitatilor majore si litere minuscule in cazul tonalitatilor minore.
In sens general prin acord se intelege efectul sonor produs de mai multe sunete emise simultan. Acordul este o organizare armonica verticala rezultand din suprapunerea a cel putin trei sunete diferite asezate la interval de terta. Intervalul organizator al acordurilor este terta mare si mica pe baza caruia se pot forma prin suprapunere acorduri de 3, 4, 5, 6 sunete. Dintre acestea mai importante sunt primele trei feluri de acorduri: trisonul, acordul de septima si acordul de nona.
-
Acordul "Esenta armonica" a tonalitatii
Trisonul este format din 3 elemente:sunetul fundamental,terta si cvinta sa. Din punct de vedere al structurii (intervalelor din alcatuire) el poate fi : major, minor, marit si micsorat. Fiecare dintre aceste patru forme poate sa apara in alcatuiri armonice in trei aspecte:
- 1.starea directa cifrata 5, cu sunetul fundamental dispus la baza acordului(cel mai grav);
2.rasturnarea I-a cifrata 6, are terta dispusa la baza acordului;
3.rasturnarea a II-a cifrata 6/4, are cvinta asezata la baza acordului.In imaginile de mai jos sunt prezentate cateva exemple: acordul de 3 sunete prezentat in cele patru aspecte ale structurii (major, minor, marit si micsorat) si in cele trei stari constituit pe sunetul do:
Definit ca raport de inaltine dintre doua sunete, intervalul muzical este clasificat dupa:
-
Intervale muzicale
Intervale simple.
Dupa numarul treptelor intre care se formeaza, intervalele simple pot fi:
1.prima este intervalul ce se formeaza pe aceeasi treapta prin alaturare,
2.secunda este intervalul dintre doua trepte alaturate,
3.terta este intervalul dintre o treapta si a treia in ordinea de succesiune din scara,
4.cvarta este intervalul dintre o treapta si a patra in ordinea de succesiune din scara,
5.cvinta este intervalul dintre o treapta si a cincia in ordinea de succesiune din scara,
6.sexta este intervalul dintre o treapta si a sasea in ordinea de succesiune din scara,
7.septima este intervalul dintre o treapta si a saptea in ordinea de succesiune din scara,
8.octava este intervalul dintre o treapta si a opta in ordinea de succesiune din scara.
