muzica
linie
teoria muzicii

„Muzica este o lege morala. Ea da sufletul universului, aripi gandirii, avant inchipuirii, farmec tineretii, viata si veselie tuturor lucrurilor. Ea este esenta ordinii, înaltand catre tot ce este bun, drept si frumos.” - Platon

linie
teoria muzicii

„Studiul istoriei muzicii universale si romanesti este considerat fundamental în însusirea si întelegerea principalelor stiluri muzicale, în crearea si îmbogatirea culturii artistice teoretice si practice.”

Sistemul modal

"Modul constituie un vechi si puternic concept de creatie redat la elini prin expresiile armonia, diapason, tonos si tropos; in arta medievala gregoriana prin tonus si modus; in cea bizantina prin eh si glas; in muzica arabopersana prin maquam si dastgahe; in cea indiana prin raga. Notiunea de mod in toate cazurile se referea la un sistem de relatii si structuri melodice specifice, deosebite de cele tonale (secolele XVII, XVIII, XIX) si atonale (secolul XX), decurgand din creatia culta si cea populara."

Giuleanu, Victor - "Tratat de Teoria muzicii"

Modurile populare romanesti formeaza un sistem functional ce nu trebuie inteles ca exclusiv heptacordic, ci ca un sistem ce din punct de vedere cantitativ cuprinde tonii si cordii de 2 pana la 6 sunete, de 7 pot fi numai cordii, care au un anume comportament ce tine de monodie, nu de armonie. Radacinile grupului de moduri diatonice si cromatice tin de modurile vechi. Materialul sonor al melodiilor populare romanesti poate fi cuprins intr-un sistem de factura modala, pe care il putem clasifica atat dupa criteriul cantitativ (numarul de sunete componente), cat si dupa cel calitativ (felul relatiilor dintre sunetele modului). Sistemul modurilor populare romanesti este un sistem functional (modurile au un centru polarizator) si este format din: moduri oligocordice de 2-4 sunete, moduri pentafonice (dupa denumirea data de Brailoiu sunt scari cu 5 sunete dispuse fie treptat, fie treptat si in salturi), moduri hexafonice (de 6 sunete) si moduri heptacordice (de 7 sunete dispuse treptat). Pentru ca in anul I, la cursul de folclor s-a facut o prima prezentare cu exemplificari a modurilor populare, in lucrarea de fata adaugam numai ceea ce este necesar pentru o analiza pertinenta a scarilor, in conformitate cu specificul disciplinei noastre.

  • Citeste mai mult

    Sistemul modal este apreciat a fi cel mai vechi si cuprinzator sistem de scari muzicale. Fie ca este de origine populara, fie ca a fost creat in institutii sau grupari numite "scoli" cu specific filozofic sau religios, sistemul modal a constituit si constituie cea mai bogata sursa pentru orice estetica si stil muzical. Sistemul modal are un arsenal de sunete ce apartin atat sistemelor de intonatie naturale, netemperate, cat si sistemelor egal si inegal temperate. Traiectoria sistemului modal european este una cu deschideri, fapt care a determinat aparitia sistemului modal dintr-o ramura a sistemului modal sau a permis reconsiderari procedurale, care au facut posibila aparitia unor noi orientari componistice si stilistice, cum este cazul neomodalismului din secolul XX.

Clasificarea tuturor scarilor modale isi mai datoreaza compartimentarea in moduri diatonice, cromatice si enarmonice, pe baza orientarilor din acustica muzicala, unde primeaza criteriul raporturilor rezultate din rezonanta naturala a sunetelor sau raporturilor matematice dintre sunete. Bazandu-se pe aceste criterii, majoritar acceptate, vorbim de moduri diatonice, cand materialul sonor rezulta dintr-o succesiune de 6 cvinte naturale si de moduri cromatice, cand materialul sonor rezulta dintr-o succesiune de peste 7 cvinte, incluzand obligatoriu o secunda marita, interval ce provine din 9 cvinte naturale. Exista si sisteme modale (antic grecesc, bizantin) care contin si microintervalul de sfert de ton, situatie in care aceste moduri primesc denumirea de moduri enarmonice. Aceste notiuni se utilizeaza cu precadere la aprecierea si analizarea modurilor antice grecesti si bizantine. Modurile populare romanesti, fiind sistematizate la inceputul secolului XX, sunt apreciate a fi numai diatonice si cromatice deoarece notarea lor a exclus microintervalele ca elemente constitutive ale modurilor. Scarile sistemului modal se mai clasifica si dupa treapta modala principala (dupa terta) ca moduri majore si moduri minore, clasificare care tine mai mult de teoria tonalitatii decat de cea autentica a modurilor.

  • Citeste mai mult

    Modurile populare heptacordice (diatonice) cuprind un numar de sapte scari. Teoreticienii le-au denumit, preluand ordinea dupa catalogul Zarlino (sec. XVI):
    modul pe Do = ionian / ionic( T − T − ST − T − T − T − ST )
    modul pe Re = dorian / doric ( T − ST − T − T − T − ST − T )
    modul pe Mi = frigian / frigic ( ST − T − T − T − ST − T − T )
    modul pe Fa = lidian / lidic ( T − T − T − ST − T − T − ST )
    modul pe Sol = mixolidian / mixolidic ( T − T − ST − T − T − ST− T )
    modul pe La = eolian / eolic( T − ST − T − T − ST − T − T )
    modul pe Si = locrian / locric ( ST − T − T − ST − T − T − T ).